Proiect | Obiective | Rezultate | Galerie Foto | en
Echipa Proiectului

Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa

Dr. Dumitru Murariu

Dr. Angela Petrescu

Dr. Adam Costica

Dr. Gabriel Chişamera

Dr. Iorgu Petrescu

Radulet Nastase

 

 

Universitatea Schumen

Prof Dr. Ivanka ATANASOVA

Dr. Viktor Vasilev

Dr. Janaki Sivkov

Dr. Dincho Zahariev

Drd. Ivaylo Rajkov 

 

Proiect

Proiect finantat de AUTORITATEA NATIONALA PENTRU CERCETARE STIINTIFICA (ANCS) prin programul CAPACITATI, Modulul III, cooperare bilaterala ROMANIA - BULGARIA

"Studiul faunei de vertebrate din părţile bulgăreşti şi romaneşti ale Dobrogei. Starea mediului şi măsuri de ocrotire a speciilor ameninţate" 

 

Coordonator proiect: Dr. Dumitru Murariu

Institutia coordonatoare: Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa, Bucuresti, ROMANIA

Partener: Universitatea Schumen, Schumen, BULGARIA

Valoare finatare: 102684 lei

 

Vertebratele din Dobrogea romanească şi bulgarească n-au constituit o preocupare aparte nici pentru specialistii din Romania, nici pentru cei din Bulgaria. Prin caracteristicile fizico-geografice, edafice, ale structurii specifice a vegetaţiei de stepă şi prin reţeaua hidrografică redusă, Dobrogea face parte din bioregiunea stepică - una din cele cinci regiuni caracteristice Romaniei şi Europei: alpină, continentală, panonică, pontică şi stepică. Fauna de vertebrate este marcată tocmai de aceste condiţii complexe. Pentru unele specii de mamifere, Dobrogea reprezintă limita vestică a arealului lor de răspandire: Vormela peregusna - dihorul pătat; Mustela eversmanni - dihorul de stepă; Mesocricteus newtoni - hamsterul dobrogean etc. Alt exemplu este din Clasa Reptilia - Testudo graeca ibera  - ţestoasa de Dobrogea -, diferită de Testudo hermanni hermanni - ţestoasa din zona Porţilor de Fier, prin nedivizarea plăcii supracaudale şi prevăzută cu o excrescenţă uşor indoită spre coada (la masculi), iar marginea inferioară a acestei plăci se află sub nivelul celorlalte plăci marginale, adiacente. Este de a aşteptat ca prin deplasările in teren să se clarifice şi alte detalii morfologice, la mai multe specii de vertebrate. Dacă in afara clarificărilor de ordin sistematic şi filogenetic adăugăm şi faptul că speciile menţionate sunt de interes comunitar - importante pentru Reţeaua Natura 2000 - cu ariile protejate, o documentare ştiinţifică asupra faunei din Dobrogea poate sta şi la baza demersurilor declarării unor rezervaţii sau arii strict protejate in cadrul rezervaţiilor deja existente. Investigaţiile vor permite estimarea numărului de indivizi ai populaţiilor ce se vor găsi in teren şi mai ales tendinţele evoluţiei lor, pentru declararea statutului de ocrotire, in funcţie de gradul de vulnerabilitatea sau de ameninţare, constatat. Asemenea statute vor fi corelate şi cu starea ecosistemelor naturale sau cultivate, ştiut fiind că cele mai multe din habitate suferă modificări profunde şi chiar sunt distruse sub presiunea factorilor antropici.

© www.cercetare-antipa.ro 2009